luni, 7 martie 2011

Destrabalare culinara in Tirol

Pentru Cata, cel cu mancarimi in stomac


Tirolul e de poveste. E ca in povesti. Cu creste inalte si inzapezite, cu vai alpine care stau sa cada deasupra Innsbruck-ului, cu cabane care au fatade pictate in cel mai artistico-turistic-frumos mod posibil, cu flori de colt in bere, la urechi si pe bretelele tirolezilor din piele intoarsa, cu multa bere buna si cu mancari alese care l-ar face si pe cel mai negurmand om sa revina asupra deciziei.

Am stat o saptamana in capitala europeana a alpinismului, Innsbruck, in Tirol. O saptamana in care am mancat ca apucatii, am molfait cu cea mai mare placere carnati de tot felul, galusti, pommes frites, cartofi la cuptor aurii, rumeniti, copti cu firisoare de ceapa rumenita, cum n-am mancat in viata mea. Orgasme culinare de doua ori pe zi, fara exceptie.
Locul in care ne-am facut veacul in fiecare seara se numeste Theresien Brau. Dupa o zi de schiat pe intinsele partii din Tirol, aflate cel mai aproape cam la 45 de minute de Innsbruck si cel mai departe cam la 1h30, foamea era mare iar pohtele ce le-am pohtit si mai mari. Fiecare seara incepea cu o bere facuta chiar acolo in restaurant. Recomandam berea proprie Theresien Spezial, adica pe cea neagra. Ca aperitivo, ii ofeream sufletului nostru infometat, un pretzel marisor, pufos exact cat trebuie, intotdeauna proaspat si mereu rumen.


Pretzelul si berea mergeau tocmai bine cu rasfoitul meniului plin cu bunatati. Si asta pentru ca mie mereu imi ia prea mult sa ma hotarasc. De ce ? Pentru ca as manca de toate in acelasi timp.

Ce au ei bunut rau in Tirol, deci ? Pai noi am incercat supa cu clatite (Tafelspitzsuppe mit Fritatten) care avea un gust deosebit. A fost o premiera pentru noi si pe cat de bine suna, pe atat de buna a fost. Privirea lui S, spune tot.


M-am mai destrabalat cu Gulaschsuppe si in toate locurile in care am facut-o, a fost de-a dreptul delicioasa. Nu conta ca era la 2600 m sau jos, in Innsbruck. Tind sa cred ca a fost adevarata supa de gulas, ca la mama ei desi nu mai inteleg exact carei regiuni ii e specifica. Cert e ca m-am desfatat.Gurile mele au fost fericite pe deplin.

In prima dintre pozele traditionale de dinainte de fiecare batalie culinara care se dadea intre furculitele noastre dornice de asalt si stomacurile luptatoare, va prezint una dintre mancarile mele preferate, a la Tirol:  TIROLER BAUERNGRÖSTL.


...adica o tigaie din asta oldies but goldies, pe care o folosea si Peter, prietenul lui Heidi-fetita muntilor, cand isi facea el de mancare pe crestele Alpilor din Tirol, plina cu cartofi facuti la cuptor, bine aromatizati, asezonati cu un fel de usturoi verde si ceapa crocanta de care va ziceam, cu bacon, cu ousor in cuibusor, cu varza din aia buna rau pe care o folosesc ei ca si garnitura pe langa cartofi, adica intre murata si calita-yumyum, carne de porc si carne de vita. One of my favourites, cu mana pe inima ! Cred ca as putea sa particip si la lupte in noroi, daca ar fi ca premiu mancarea asta....hahahaa...

Pe partie, asa simplificat spus, cam toata lumea mananca wurst mit pommes frites, adica toate felurile de carnati cu cartofi prajiti, ketchup si mult mustar tirolez care vine in trei variante, dulce, iute si foarte iute. Nu stiam ca e vestit mustarul tirolez, dar se pare ca ei se mandresc cu asta si cum eu sunt o mare iubitoare a mustarului, nu pot vedea viata fara el, va zic, am stiut sa il apreciez. E bun, domne, e bun !


O alta minunatie pentru care mi-au multumit papilele mele gustative a fost OFENFRISCHES BIERBRATL, adica medalioane de vita in sos de bere, cu galusca de casa (dumpling) si varza din aia bunuta.


A doua poza traditionala cu reclama la bere si la oameni fericiti, ilustreaza in partea stanga  ROSTBRATWÜRSTE cum ar veni carnati, alt fel de carnati cu varzuca, mustar tirolez iute si nelipsitii cartofi. Bunuti rau carnatii astia, cam cei mai buni dintre toti pe care i-am gustat prin Tirol astfel incat i-am incercat de doua ori.


In farfuria din dreapta stateau cuminti un file de curcan, cu sos de bere, cartofi nature si alte verdeturi, ceva usor dupa cum zicea C.

Ca bonus, daca nu stiati Frankfurter sunt cremwurstii de la noi, deci neaah !

Un alt loc cu specific tirolez in care am mancat a fost restaurantul Stiegl Brau, tot in Innsbruck. Aici m-am desfatat cu...pe langa o bere extraordinara alba-neagra-nefiltrata, cu un Wienerschnitzel cu dulceata de afine si o salata deosebita de cartofi cu ceapa si varza bunuta. Combinatia de snitel cu putina lamaie si dulceata de afine pe deasupra este de neratat, va zic ! As mai manca de tzspe mii de ori.


Iar acum...
...Tanananaaaaaaaaaa...lasati trompetele sa sune..tanannaaaaaa...urmeaza Maiestatea Sa, TRIS !



...TRIS adica un plat, ca asa zic francezii, care cuprinde o galusca de casa plina cu branza tiroleza rumenita si aurie pe dinafara si o galusca tot de casa facuta din spanac. Pe cele doua maestre le inconjura un gardulet comestibil facut din ravioli albe si verzi umplute care cu branza, cele verzi, care cu spanac, cele albe. Langa toate minunatiile astea statea cuminte dar semeata o salata numai buna de rontait, aromatizata cu ierburi de Tirol sunt sigura, din cele care cresc pe pasunile cele mai inalte din Alpii Austrieci. De departe a fost cea mai yum-yum mancare de care am avut parte undeva pe la 2500 m, la Patscherkoffel.
Dupa ce mi-am indus pana si mie o stare de salivare maxima, dupa retrairea tuturor momentelor incununate de succes gatronomic traite in Tirol, marmotele ar bea acum si niste bere. Ce ziceti ? O Theresien Spezial la fata !

PROOOOOOOOST !!!


PROST ! asta zicem cand dam Noroc, ciocnim halbele si ne uitam fix in ochii partenerului de bere, dam cu halba de masa si abia apoi bem. This is the right way to do it !

Noi oamenii mici de Romania, care traim la ses si trebuie sa rezistam numai la poluare nu si la aer curat, nu prea suntem obisnuiti sa mancam asa mult si greu. Ceaiul digestiv a fost un companion de nadejde, care locuia la mine in rucsac. 
Acum ca ne-am mai revenit dupa toate tigaile alea, sa trecem la...laaaa...desert, normal ! Stiu ca asteptati inca de la inceput acest moment unii dintre voi, cei maxim 5 cititori ai mei. Sa purcedem asadar. 
Eu m-am axat mai mult pe mancari in iesirea asta dar m-a impresionat teribil una dintre prajiturile lor cu...morcov si martipan. Et voila, je vous presente die KAROTTEN TORTE !

 
In cel mai dulce loc din Innsbruck, cafeneaua Kroll pe Hofgasse 6, unde am mancat bunaciunea asta de prajitura, mai aveau si cele mai traditionale si mai gustoase strudele. Eu am incercat un strudel putin picant cu cartof, varza, dovleac si branza din Tirol. O incantare pentru simturi ca ne place, ne place, ne place, place, placeeeee...

Acum am inteles deci, cum de austriecii sunt barbati asa vanjosi, inalti si bine facuti: pentru ca mananca bine ca sa se poata bucura de tot ce le ofera inaltimile muntilor care ii inconjoara si ii apara. Lots of energy in the food, asa cum ne zicea cineva la un pranz pe partia austriaca. N-ai avea cum sa schiezi kilometri intregi doar cu doua frunze de salata si cu o apa plata cu lamaie, draga, ca eu nu beau cu acid.

La o portie de schi, luati si o tigaie cu mancare tiroleza ! ...si inca una pentru mine, va rooooooooog...
macinpar cu flori de colt




Sursa foto: Mihaela Calciu

6 comentarii:

  1. pai draga miaela, daca am trai in aceleasi conditii mai sus mentionate, probabil ca am detine fiecare cate o cabana pe un colt de munte, uitat de lume, in care nu am face decat sa stopam procesul de imbatranire...

    RăspundețiȘtergere
  2. mie mi-ar placea sa traiesc in conditiile acestea imbelsugate, care este...mai ales intr-o cabana...a mea... da' sa aiba wifi sa ma dau pe feisbuc :P si sa mai aiba macar o camera cu pervaz si partie de schi in curte :)

    RăspundețiȘtergere
  3. pai stai putin, daca tot ai feisbuc, nu poti sa le faci acolo pe toate? iti faci cabana ta, cresti capsuni, plantezi cai, iar din pistilul algoritmului complex descris pe pervaz, iti va creste tot muntele si creste cu cai, apreschiuri cu carnati, tiramisu si clapari, martipan si ayran, adica...da, tot dom'le.
    programul nostru a luat sfarsit, radio romania actualitati va ureaza noapte buna copii :)

    eu unul te salut cu deosebita stima, respect si multa consideratiune!
    ah, colorate sa fie!

    RăspundețiȘtergere
  4. nu pot sa le fac acolo pe toate si sa iti explic si de ce:
    1. mie imi place mancarea reala, nu aia virtuala
    2. niciodata nu mi-au placut jocurile pe calc, de niciun fel, cu atat mai putin alea de pe FB cu plantat de rosii si crescut de oi
    3. folosesc feisbucul doar pentru comunicare si socializare, nu pentru crescut copii virtuali. ma mai incred eu cateodata in unul si in altul amestecand sentimente adevarate cu sentimente virtuale, dar asta e din prostia mea
    4. imi plac mirosurile mancarii bune iar netul nu mi le ofera si daca ar putea cumva sa le ofere vreodata, ar fi tot pe cale virtuala si ar trebui sa le asociez tot cu realitatea deci...
    vreau carnati adevarati, martipan adevarat, schi cu zapada adevarata si munti adevarati

    toate colorate

    ps: sper ca nu m-am oficializat, nu dati ca n-am vrut !

    hugs, mah

    RăspundețiȘtergere
  5. eh, te'ai oficializat putin, da' hai, treaca de la mine :)

    RăspundețiȘtergere
  6. da...multumesc, multumesc ca n-ati dat !...deci, domne...sa se inteleaga: cand radem, radem, cand nu radem, nu radem si suntem seriosi. ca eu pot sa fiu si serioasa, da ?

    RăspundețiȘtergere