Desi mi-ar placea sa imi inghete nasul in sala de examen vara, nu iarna...
...I'm feeling ok this morning, and you know...here we go...
E duminica dimineata. Stau pe pervazul din camera de hostel din Munchen si imi beau cafeaua. Vreau o camera cu pervaz lat pe care sa pot sa stau si sa privesc soarele in ochi, sa ma uit la stropii de ploaie si la fulgere in noptile de vara.
E cea mai buna cafea din ultima vreme. Pentru ca ma uit pe geam si vad numai mansarde ale cladirilor frumos colorate si curate. E o duminica linistita. Mai trece cineva pe cate o bicla, din cand in cand. Duminica asta e linistita prin definitie si prin atmosfera din jur, cu liniste pe strazi si in sufletele oamenilor imbracati frumos. Nu e o duminica la fel ca cele de acasa, care doar se vrea a fi linistita. Stau pe pervaz, beau cafea si scriu. Mi-as face o poza. Am facut-o de fapt cu ochii mintii. Acum doar v-o descriu. Ma asteapta o zi intr-un oras nou.
...si drumul asta ma va duce undeva...
Sursa foto: Mihaela Calciu
diminetile sunt frumoase ca postarile tale
RăspundețiȘtergeredear Anonim: m-ai facut sa zambesc pana la spate :)
RăspundețiȘtergeresi pervazul e lat, si geamul este mare, si e un soare timid, si frig, si uscat, si lumina, si ici colo cate o pasare zburand, si un clopot se aude in surdina, si aburul de la cafea miroase a putina libertate, si spuma de la cafea e o oaza de liniste, asa'i? :)
RăspundețiȘtergeresi avem si un fir de jazz care se strecoara si se amesteca cu razele soarelui...si pervazul e lat si geamul e mare...si cafeaua e perfecta...pentru ca e soare.
RăspundețiȘtergere