Cum e iarna si stam la gura caloriferului, a venit si vremea povestilor. Daca pana acum cateva saptamani, ziceam ca asta e clar iarna biciclistilor, acum chiar ca s-a terminat cu gandurile astea active.
Dupa cum deja stiti, unii dintre voi, eu am o prietena buna, pe Sophia. Ea e o doamna, nu-ncape vorba. M-a plimbat la Skirt Bike, isi pune si ea maci in par ca si stapana ei, are claxon cu buburuza si o culoare de fete. N-am avut de ales. Ceea ce voi nu stiti e ca, asta-vara, Sophia mea s-a imprietenit cu un baiat. Acesta facea parte din familia de soi, Kona. Pe baiatul-bitzicli il chema, Cosmin. Pe mama lui o cheama Cosmina. Da, stiu, nu e mare diversitate in familia Kona dar, nu ne intereseaza aceste aspecte ci esenta.
Intai eu am iesit cu Cosmin si vai, pe ce coclauri m-a dus ! Ce locuri mi-a aratat !
Prima data a fost violent cu mine. De doua ori. Cum eu nu eram obisnuita cu asa badarani, m-am suparat tare pe el si nu m-am lasat usor convinsa sa ies si a doua oara. Nu va povestesc prea multe despre prima noastra ieseala pentru ca, nu mi-a facut o impresie prea buna. Poate n-am fost nici eu pregatita, trebuie sa recunosc. Stiti unde m-a dus ? La mama-naibii, in Muntii Siriului.
Mi-a marturisit ca voia sa luam pranzul la Lacul Vulturilor. Ce pranz, ostenii mei ? ...ca s-a pus de-o torentiala de tot pranzul nostru a fost o bere Leffe, la umbra unor copaci, punand pariuri daca fulgera inspre noi sau nu.
In rest, lui Cosmin ii cam placea sa se murdareasca asa, sa sara prin toate baltoacele, sa ne trantim fix in poteca, sa sara din piatra-n piatra, sa la azvarle in sus si sa nu ma prinda. Am avut parte numai de activitati ce au implicat apa, multa apa, noroi, pietre cate n-am vazut in viata mea si stropi de mocirla pana si pe fata.
Hai, sa vedeti cum ne statea impreuna !
M-a luat cu de-alea: ca el nu mai poate, ca sa il imping si pe el de fund in sus, ca stie ca eu sunt o draguta si ca sa il ajut, ca mai incolo se descurca. Am scrasnit eu din dinti, m-au trecut toate sudorile dar nah, daca m-am pornit, am tras-o acum, ce sa fac ?! N-am vazut in viata mea atatea pietre pe forestier, ca-n Siriul ala. Si culmea, toate se pusesera in drumul meu si al lui Cosmin. Sa vedeti la coborare...ne-am dat cu suvoiul pe carare. Asa avant ne luasem la un moment dat, incat in euforia aia, eu n-am mai nimerit santul nostru si Cosmin mi-a dat un branci incat era sa aterizez direct in rau. Era sa...m-am intins doar in poteca. Cosmin radea, normal ! L-am tinut minte, oricum. A fost de pomina intalnirea noastra. N-o s-o uit prea curand si de altfel, nici nu vreau. Mi-a placut tare asa ca mi-am propus sa il mai vad.
N-a trecut mult si mi-a propus sa ne plimbam pe soare, de data asta. Am acceptat dar cu o conditie: sa ma duca undeva, unde-o stii el, dar sa nu fie pietre ca-n Siriu, sa nu fie atat de mult de impins la fundul lui si sa si biciclim, nu numai sa urcam unul pe langa altul, cu limbile pe afara. A zis ca promite. A existat deci, si o a doua intalnire. Cosmin m-a bucurat. Va povestesc daca vreti !
macinpar future Bubu MTB to be
Sursa foto: Loria Costea
Dupa cum deja stiti, unii dintre voi, eu am o prietena buna, pe Sophia. Ea e o doamna, nu-ncape vorba. M-a plimbat la Skirt Bike, isi pune si ea maci in par ca si stapana ei, are claxon cu buburuza si o culoare de fete. N-am avut de ales. Ceea ce voi nu stiti e ca, asta-vara, Sophia mea s-a imprietenit cu un baiat. Acesta facea parte din familia de soi, Kona. Pe baiatul-bitzicli il chema, Cosmin. Pe mama lui o cheama Cosmina. Da, stiu, nu e mare diversitate in familia Kona dar, nu ne intereseaza aceste aspecte ci esenta.
Intai eu am iesit cu Cosmin si vai, pe ce coclauri m-a dus ! Ce locuri mi-a aratat !
Prima data a fost violent cu mine. De doua ori. Cum eu nu eram obisnuita cu asa badarani, m-am suparat tare pe el si nu m-am lasat usor convinsa sa ies si a doua oara. Nu va povestesc prea multe despre prima noastra ieseala pentru ca, nu mi-a facut o impresie prea buna. Poate n-am fost nici eu pregatita, trebuie sa recunosc. Stiti unde m-a dus ? La mama-naibii, in Muntii Siriului.
Mi-a marturisit ca voia sa luam pranzul la Lacul Vulturilor. Ce pranz, ostenii mei ? ...ca s-a pus de-o torentiala de tot pranzul nostru a fost o bere Leffe, la umbra unor copaci, punand pariuri daca fulgera inspre noi sau nu.
In rest, lui Cosmin ii cam placea sa se murdareasca asa, sa sara prin toate baltoacele, sa ne trantim fix in poteca, sa sara din piatra-n piatra, sa la azvarle in sus si sa nu ma prinda. Am avut parte numai de activitati ce au implicat apa, multa apa, noroi, pietre cate n-am vazut in viata mea si stropi de mocirla pana si pe fata.
Hai, sa vedeti cum ne statea impreuna !
M-a luat cu de-alea: ca el nu mai poate, ca sa il imping si pe el de fund in sus, ca stie ca eu sunt o draguta si ca sa il ajut, ca mai incolo se descurca. Am scrasnit eu din dinti, m-au trecut toate sudorile dar nah, daca m-am pornit, am tras-o acum, ce sa fac ?! N-am vazut in viata mea atatea pietre pe forestier, ca-n Siriul ala. Si culmea, toate se pusesera in drumul meu si al lui Cosmin. Sa vedeti la coborare...ne-am dat cu suvoiul pe carare. Asa avant ne luasem la un moment dat, incat in euforia aia, eu n-am mai nimerit santul nostru si Cosmin mi-a dat un branci incat era sa aterizez direct in rau. Era sa...m-am intins doar in poteca. Cosmin radea, normal ! L-am tinut minte, oricum. A fost de pomina intalnirea noastra. N-o s-o uit prea curand si de altfel, nici nu vreau. Mi-a placut tare asa ca mi-am propus sa il mai vad.
N-a trecut mult si mi-a propus sa ne plimbam pe soare, de data asta. Am acceptat dar cu o conditie: sa ma duca undeva, unde-o stii el, dar sa nu fie pietre ca-n Siriu, sa nu fie atat de mult de impins la fundul lui si sa si biciclim, nu numai sa urcam unul pe langa altul, cu limbile pe afara. A zis ca promite. A existat deci, si o a doua intalnire. Cosmin m-a bucurat. Va povestesc daca vreti !
macinpar future Bubu MTB to be
Sursa foto: Loria Costea
cat mai multe poestiri deastea :D... timpul de bitza abia de acum incolo incepe... chiar as face o plimbare pe zapada
RăspundețiȘtergerehai cu gasca de bitzaaaaaaa...ne dam anul asta, da ? ma bazez ? :D
RăspundețiȘtergereMoooooa bubuleeee!! Ce mi-ai mai improspatat memoria, si ce frumos mai povestesti tu si te iei de saracu' cosmin, dar nu ai specificat totusi ca santul avea 30 de cm si drumul 5 m :), ai mai uitat sa povestesti si ai evitat sa postezi imbracamintea de gala pe care ai purtat-o la intoarcere.
RăspundețiȘtergereCe iesire frumoaaasaaa!! Chiar asa! Aaaa in tura aia mi-a fost clar ca meteorolog nu va fi vreodata slujba mea curenta, probabil ca acum as anunta vreme de Gradina :). Dar Leffeeee totusi leffe!!!! A meritat sa le car pana acolo din plin, nu as ezita nici data viitoare cu siguranta.
Mai revin cu amintiri, acum m-ai luat prin surprindere ;)
moaaaaaaaa...Bubu MTB is in the house ! stai asa ca povestesc imediat si de a doua ieseala si cea mai tare, atunci cand cu incidentul acela...nu desconspiram nimic, inca :P
RăspundețiȘtergeren-am vrut sa ma fac de ras cu casca aia de femeia bionica-superman ca nah, avem si noi un public, nu putem chiar asa...cat amuzament sa fie, acuma ? :))
mda, cu meteorologia si eu zic sa ii lasi pe altii care stiu si citeasca norii. Pt Leffe ala o sa te tin minte forever. Precum si pentru Salitos-ul din Baiului ! ceeee va mai plac distractia ! :)))