La schi in Tirol, in imagini

V-am povestit despre mancare, despre sauna austriaca si de ce schiul in Austria face toti banii. Acum vreau sa va si arat.
Am schiat 6 zile fara vreo pauza desi, simteam ca mi se dezintegreaza muschii. Astfel ca dupa primele doua zile eram la modul: "cate zile mai avem ? patruuu ? OMFG...o sa murim, direct !". Spre sfarsitul perioadei eram: "mamaaa, nu pot sa cred ca mai avem doar o zi de schiat !!! cand a trecut timpul asta ?"

Sa o luam deci cu inceputul. Prima zi era intr-o luni cu cer acoperit. Desi ne-am trezit de dimineata ca sa ne organizam cu skipass-ul pe care trebuia sa il luam de la centrul de informare turistica din Innsbruck, am reusit sa luam abia un skibus care pleca spre Axamer Lizum la 10h50, din Innsbruck. Ne-am dus deci toti patru, am lasat o carca de bani de 185 EUR la tanti care ne-a dat skipass-urile si apoi eu si prietena C, am alergat la centrul de inchiriat, de unde trebuia sa ne ridicam schiurile pentru urmatoarele 6 zile. Baietii de acolo erau niste boarderi foarte cool ei asa. V-am mai spus ca mie imi placea de ei pentru ca pe langa faptul ca erau draguti, stiti cum sunt borderii imbracati colorat, ne tratau cu "how are you, ladies ? ok, ladies ? need help, ladies ?"...ce vreti, am si eu slabiciunile mele ! Schiurile au fost foarte in regula, ale mele cel putin. C si-a schimbat claparii dupa prima zi de schiat pentru ca simtea ea o dubiosenie la un clapar, pe dinauntru. Baietii ne-au spus ca le putem schimba ori de cate ori e nevoie, deci very cool. Dupa ce am luat schiurile, ne-am ratacit un pic de ceilalti doi prieteni cu care ramasese sa ne vedem in statia de skibus de langa Hotel Hilton pentru ca fiecare dintre noi, eu si C si ceilalti doi, se dusese in alta statie. Ne-am gasit intr-un final si am luat si skibus-ul de 10h50. Nu aveam decat doua variante de statiune pentru ca skibus-urile celelalte plecau la 8h50 din Innsbruck. Eeeeh...asa e in prima zi, mai dificil organizatoric si administrativ vorbind.

So, ziua 1 - AXAMER LIZUM
cuvinte-cheie:
vizibilitate redusa, panica, partii dificile pentru MIne cea incepatoare, ninsoare deasa, kamikaze multi/minut ->

panica maxima ->

 

kamikaze, gheata ->

si poveste ->

carte postala ->

So, ziua 2: SCHLICK 2000 (una dintre preferatele mele)

cuvinte-cheie
pericol de avalansa ->

pasaj pe sub teleschi ->

camuflare pe ninsoare ->

 organizare austriaca ->

 schiurile noastre de inchiriat ->

Ziua 3 s-a petrecut pe ghetarul Stubaier caruia ii voi dedica un post special pentru ca merita si pentru ca am schiat acolo in doua zile diferite, ziua 3 si ziua 6.

So, ziua 4 - KUHTAI
cuvinte cheie: soare, caldura, partii lungi si frumoase, Alpii austrieci in toata splendoarea lor, prima si ultima urcare cu teleschiul in Alpi, Edelweiss la apres-ski pe partie

prima coborare ->

view din telegondola ->

scoala de ski cu mini-kamikaze ->

  frumoasele partii din Kühtai ->

sedinta foto la inaltime ->

 

 paparazzi macinpar ->

 toata gasca vesela la una dintre putinele poze de grup ->

 sunny lunch ->

 ultravioletele de dupa masa de pranz ->

So, ziua 5 - PATCHERKOFEL (unde Huidu...)
cuvinte cheie: dureri de genunchi, panica in padure, ceata prea laptoasa ->

Nu e de mirare ca Huidu a intrat intr-un copac. Dintre toate statiunile in care am schiat in Austria, Patcherkofel a fost singura care nu avea partiile bine delimitate si semnalizate. De regula, de o parte si de alta a partiei erau copaci. Ceata ca cea de care am avut parte in ziua aia, n-am mai prins niciodata intr-o zi de schi. Adrenalina era mai sus de casca iar schiatul nu mai era o placere.

Tineti aproape ! Urmeaza pozele de pe ghetar.
Va voi arata cum am fost eu regina Regatului Zapezilor Eterne, timp de doua zile.


Sursa foto: Mihaela Calciu