Concert Casa cu Prieteni ca un smoothie muzical

 

Afis realizat de Sanziana Toma

Pe 17 octombrie 2013, ora 21h00, trupa Casa cu Prieteni va invita la un concert nouveau si fresh, in club Iron City din Strada Blanari nr. 21, Bucuresti.

Rasturnare de situatie muzicala, rasucire de instrumente dar stabilire de noi structuri in atitudine, in gandire si mai ales in simtirile muzicale ale trupei Casa cu Prieteni.

Departe de folk, aproape de un stil nouveau care imbina energia celor patru componenti, forta tobelor, ritmul basului si armonia chitarii electrice, Casa cu Prieteni revine in forta, dupa o perioada de manifestari indoor, la sala de repetitie.

In mod spectaculos, Casa si-a renovat camerele astfel incat toti cei patru membri s-au mutat in living-room. Dragos Toma la bas, Doru Trocan la tobe, Sanziana Toma la chitara electrica si voce si Mihaela Calciu la voce si percutii va invita sa luati parte la o seara fructuoasa de toamna, in acorduri rotunde, colorate si gata de cules si de asezat in cosurile inimilor. Cu instrumente solo si armonizate in completari eclectice, va invitam la un smoothie muzical, tomnatic si dansant.

Va asteptam deci, joi 17 octombrie 2013, in Iron City, la un concert Casa cu Prieteni, Da sau nu ?

Pretul unui bilet este de 10 lei. Biletele se pot procura la intrarea in club.

Official Facebook Casa cu Prieteni:
https://www.facebook.com/casacuprieteni
Event page:
https://www.facebook.com/events/594718297231050/?source=1

Mihaela Calciu

Vocal & PR Casa cu Prieteni

mihaelacalciu@gmail.com

Pensie fara somn

De multi ani incoace, ma bazez pe principiul "cat mai putin somn acum, dorm la batranete"!

Verile nu dorm. Nu degeaba canta despre asta, si alde Conector. Tineretul petrecaret stie el ce stie.
Vara am atata treaba...! E musai sa cant noaptea intreaga la cabana sau in jurul focului, dupa un traseu peste sapte munti si sapte vai. Daca nu-i cu cantec, parca n-are farmec. "Daca n-ai trait o noapte, sus pe munte langa foc/Inseamna ca n-ai fost tanar, sau ca n-ai avut noroc...". Si-atunci imi spun ca nu-i bai: o sa dorm la pensie. Macar la una dintre toate cele pentru care cotizez acum.
Tot vara, trebuie sa ma balacesc in mare ziulica intreaga, fara somn la pranz pentru ca atunci cand e caldura mai mare, adica la ora trei dupa-amiaza, mergem sa ne infruptam din toate bunatatile grecesti sau bulgaresti, dupa caz. Apusul ma prinde intr-o stare de atipeala daru cu privirea spre mingea rosie de foc si cerul sangeriu. Cei care se duc in camera sa faca dus si sa se spele de nisipul intrat peste tot prin cotloanele corpului, nu stiu ce pierd. Soarele care se naste din mare si apune ca intr-un vis cu stropi sarati si aerosoli, e parte din motivul principal pentru care iubim marea.
Tot la marea cea mare, e musai sa dansez in nisip, o noapte intreaga si sa prind rasaritul la Stuf. Cateodata ma grabesc, spre cele aproximativ doua ore de somn, pana cand soarele ma da afara din cort. Am trait veri, in care dormeam 6 ore adunate, in 3 zile pline de mare.
Mama imi tot zicea: "fata mea, ficatul ala al tau..."
Eu o tot dadeam inainte cu "lasa, ca e timp si pentru somn, mai incolo !".
Ma tot uit la ai mei, de ceva vreme incoace si observ ca, nu le mai vine somnul. Dupa o varsta deci, cand ai avea timp sa te ingrijesti de cearcanele dobandite la tinerete, nu o poti face pentru ca el (somnul), nu mai vine ?! Unde e corectitudinea circuitului vietii in natura, in viata asta ?

Ma culc tarziu in fiecare noapte. Nu dorm aproape niciodata minim 8 ore pe noapte, cum scrie la carte. Probabil ca asa fac the Facebook addicts. De week-end-ul trecut incoace insa, m-a luat panica ! Eu ma bazam pe somnul de la batranete, cand o sa am si timp si chef sa recuperez toata odihna pierduta, in multi ani de petrecut noptile sub cerul plin de stele, cu surubelnite pe mese, in Vama sau la lumina frontalei, prin paduri de munte.
Am ramas in oras, in ultimele sfarsituri de saptamana iar scopul principal pentru dimineti, era ca ele sa fie lenese. Dorinta cea mai mare era sa dorm 12 ore, ca in vremurile bune. Voiam tare mult, sa recuperez toata saptamana de nesomn.
Soc si panica, insa !
Nu stiu daca ii zice metabolism obisnuit intr-un anume fel, ceas biologic intrat in functiune, organism setat pe rutina de trezire zilnica la ora 7 am sau cum, mama ei de treaba ?...Intamplarea face ca, ma trezesc fara alarma ceasului desteptator la 8 dimineata, cu fix. Nu e afacere !
Si, ce ma fac eu, daca la batranete, corpul meu nu va vrea sa se relaxeze in lumea viselor, decat trei ore pe noapte ? Daca nu voi pleca nici in croaziere, ca batranetul scandinav dar nu voi avea nici somn de dormit noaptea intreaga ? Zeci de intrebari ma bantuie, deja.
Intre timp, eu inca am treaba cu traitul asta intens. N-am timp de tot si de toate dar nu vreau nici sa incep sa dau bani pe creme scumpe anti-cearcan si sa ma consolez cu ideea ca trei ore de somn, imi vor fi suficiente.

Oara cat timp imi va lua, sa ma uit cu lacrimi in coltul ochiului, la pozele pe care le fac acum, prin toate locurile pe unde ma duc picioarele mele ? Caut solutii, variante, poate chiar si apa vie sau gincobiloba de-aia...orice pentru o batranete odihnitoare.

macinpar, cu aer vintage

Iubitoare de febra musculara

General vorbind, oamenii fac febra musculara in urma unor activitati fizice intense, dupa o perioada de liniste musculara.
Exista febra musculara de la alergatura: pentru unii pana la tramvai, pentru altii dupa cinci ture de pista de atletism.
Schiorii fac si ei febra musculara dupa prima zi de schi, daca se dau pana ajung sa zboare de sus in jos, pe partii de zahar vanilat, cu stelute reci de iarna. Offf, dar e asa de placuta febra aia musculara, cauzata de efort intens.
Biciclistii isi folosesc si ei, multi muschi atunci cand vad din sa, dealuri pline de flori, poieni cu margarete, drumuri forestiere care merg drept in sus si nu ii lasa sa respire, creste inalte in zare. Saua bicicletei e deseori dureroasa si pentru ei si pentru ele, pe langa febra musculara aferenta.
Dupa un traseu de doispe ore pe munte, pe o carare din ce in ce mai subtire si mai expusa cateodata, a doua zi, abia mai sunt in stare sa se tarasca afara din cort, unii dintre muntomani. Desigur, febra musculara dobandita in urma unei astfel de drumetii, este una dintre cele mai placute pentru mine. Cand ajung seara la cabana, unde e cald si bine, unde bucuria mi se citeste pe chip si unde, dupa o gura de palinca aromata, inainte de masa, simt cum imi arde fata. Cu corpul obosit in cel mai fericit mod, cu fata arzand, si cu zambet ii multumesc vietii si partenerilor de urcus. Ciocnim impreuna si ne bucuram de viata ! Febra musculara nu e decat o dovada ca am reusit si ca ne-am intors jos in oras, sanatosi si cu amintiri pentru totdeauna.

Un pic uimita, am aflat de curand ca poti face febra musculara in doar 30 de secunde, atunci cand te hotarasti sa sari in gol, de la o inaltime considerabila. Pana te urca nacela, la 100 de metri in aer, incepi sa tremuri din toate incheieturile, sa stai cu stomacul cat mai strans si sa rememorezi cam tot. Bungee-jumping provocator de febra musculara doar in urma efortului mental de a te arunca in gol. Fara sa dai din maini, fara sa faci echilibristica, fara sa te misti in vreun fel anume, doar prin abandon al simturilor, cand pui din nou picioarele pe pamant, simti cum nu te mai poti misca din loc. Simti cum ai facut febra musculara la muschi de a caror existenta nu erai constient pana atunci.

Pentru multi oameni, febra musculara e ca ploaia. E un fel de "vai, ploua si n-am umbrela...o sa ma ude, o sa racesc, o sa fac pneumonie...ce o sa ma fac ?". E un fel de "aoleo, sa iau repede o aspirina ca sa nu fac febra musculara!". E un fel de frana la ENJOY.

Sunt o iubitoare de febra musculara. Poate printre putinii care nu se vaita de senzatia asta. Ma gandesc mai mult la placerea de care am avut parte si pentru care platesc un pret mult mai mic acum.

Nivelul urmator este sa experimentezi febra musculara de la un sarut. Sa nu mai poti cobori scarile de la metrou, sa iti tremure tot corpul si nu doar pentru 20 de secunde de viata. Sa nu te mai poti misca, sa constientizezi starea, sa stii de la ce e, sa te bucuri de ea si sa te miri ca ti se intampla.

Pentru cei necredinciosi, exista febra musculara de la un sarut!
macinpar, iubitoare de febra musculara