Motto: "Mi, you're never gonna become an English woman !"
Balcanicii ofera totul. Si-ar da chiar si haina de pe ei, daca musafirului ii este frig. Ar cumpara un plic de cafea cu ultimii bani din portofel, daca ar auzi ca vine cineva in vizita. Asa suntem noi ! Daruim pentru ca inca ne pasa. Impartim mancarea, ultimul capacel de apa, esarfa de la gat, umbrela cand ploua. Ne bucuram de gust. Savuram masa, lungim un pahar de vin si asta nu neaparat pentru ca nu am avea bani de un al doilea. Ci pentru ca asa am fost invatati, de secole incoace. Daca ii dai sa guste unui englez din felul de mancare pe care l-ai comandat pentru tine, va crede ca sigur e stricat sau nu iti place. But we share, because we just like sharing !
Fumatorii ofera mereu un foc celor care si-au uitat bricheta acasa. Cei care fumeaza iarba, care iau prafuri albe sau pastile albastre ofera prima doza pe gratis celor mai noi, mai deschisi, mai slabi sau mai curiosi. Unii ar imbata oricand o femeie, doar ca sa profite de vulnerabilitatea ei. In unele cercuri, you get some, only if you pay some...good money. Prima e mereu pe gratis, insa !
N-as fi crezut totusi, ca trafic se face si la...ceai. Cati dintre voi, nu considera ca ceaiul e bun doar iarna sau atunci cand suntem raciti ? Asa il preferam si eu: in diminetile cu turturi la nas si cand ramaneam fara voce. Am inceput insa, sa il apreciez si altfel. Am inceput sa descopar ca ceaiul nu inseamna doar fructe de padure si lamaie. Am invatat (mi-a luat ceva, ce-i drept) sa il beau si fara zahar. Acum stiu ca, amestecat cu putina miere, e mult mai sanatos. Responsabil de noua mea pasiune, e colegul Florin. A venit in firma si parca si-a adus cu el, toata casa de ceai. Avea un sertar plin cu ceaiuri de tot felul: negru, de pelin, de romarin, de busuioc, de ghimbir, verde si in tot felul de combinatii. Cand ma vedea suparata, sau doar cand ma vedea, imi facea un ceai. Pana sa ne dam seama, toata firma se ducea la Florin sa ii faca o combinatie exotica de ceaiuri. Am descoperit apoi, inca un sertar plin cu ceai: pe cel al colegului, Marius. Ne roaga amundoi prin firma, sa bem un ceai, de zici ca cine stie ce dubiosenie ne ofera. E ca un trafic...cu plante de tot felul.
Daca vreau sa imi fac un ceai, rar mai folosesc acum o singura planta. Am renuntat si la pliculete. Folosesc planta uscata si strecuratoare. Acum am si eu un sertar al meu, din care ii ofer lui Florin, de fiecare data cand se satura de ceaiurile lui sau vrea sa le combine in mod miraculos.
Orice ceai spune o poveste si probabil ca orice birou are pasionatii lui de ceai, cu tot cu sertarele din dotare. Si poate ca n-o sa devin niciodata cum mi-a zis englezoaica pentru care lucram: "Miiiii, you're never gonna become an English woman !", dar sunt mai castigata pentru ca sunt aproape convinsa ca as putea sa inlocuiesc cafeaua cu ceaiul verde...Si merge si cu Sanseverino, rau de tot...
macinpar no te mate (yerba mate)
