" M-as da la tine dar eu sunt mai neserios asa !"
Aud asta din ce in ce mai des. Pe principiul " Doamna si bagabontul", vorba lui Puya, mintea mea linsa (ca creata nu cred ca e) nu pricepe in fel si chip ce inseamna treaba asta.
E un fel de: daca ne-am intalni peste vreo zece ani cand n-o sa imi mai imprastii samanta prin campuri aride, o sa ma bucur si de campul tau cu maci dar acum, no can't do fiindca eu cand vreau sa fluier, fluier ?
Bai, dragilor: eu sunt intelegatoare...dar poate ca tocmai aici e problema. Nu am la purtator jene de genul: daca eu nu merg la munte, nu te duci nici tu; daca te duci cu baietii in oras, sa nu te mai intorci sau nu te duci la meci fiindca eu vreau sa mergem la cumparaturi. Probabil ca ar trebui sa fiu asa dar nu-mi iese. Inca acord prea mult credit oamenilor desi mi se demonstreaza din ce in ce mai des in ultima vreme, ca n-ar trebui sa mai aplic chestia cu nevinovat pana la proba contrarie sau " hai, mah ca sunteti doar rautaciosi!". La o prima privire aruncata asupra macului din parul meu, mi s-a mai spus ca sunt aroganta (acum niste ani). Cu alta ocazie mi s-a mai spus ca sunt unsa cu toate alifiile si cu toate glumele de cataratori, posibile.
Nu stiu cu cate alifii e unsa Mi dar s-ar mai lasa unsa cu cateva. Mai are inimi de frant si obraji rosii de bruneti, de pupat cu foc.
Publicitate ! Urmeaza Vocea Romaniei, in direct din camera verde...cu portocaliu.
Sursa foto: Mihaela Calciu
